Home » History » Ce erau de fapt emisiunile Metronom?
Erau...o adevarata scoala de muzica pentru romani, au reprezentat vocea
libertății pentru o generație întreagă inainte de decembrie "89 pe unde
scurte, emisiune transmisa de Europa Libera, post interzis la acea
vreme de catre autoritatile comuniste. In fiecare zi, Cornel Chiriac
si mai tirziu Radu Theodor, prezentau un album complet, cu prezentarile
pieselor, cu descrierea copertilor albumului si multe alte informatii pe
care ascultatorii le sorbeau cu sentimentul libertatii furate.
Cornel Chiriac (Ionel Corneliu Chiriac; n. 8 mai 1941, Uspenca, Basarabia (azi
Ucraina) — d. 4 martie 1975, München, Germania, a fost un jurnalist
român, realizator de emisiuni radio, producător de formații muzicale,
publicist și toboșar de jazz. A făcut liceul la Pitești și în 1966 a
absolvit Institutul pedagogic, secția filologie din Pitești. Încă din
adolescență a dovedit o pasiune pentru jazz, strângând toate
informațiile posibile despre reprezentanții acestui gen și ascultând
melodii pe unde putea. Copia pe caietele sale cărți, cronici, interviuri
și știri din reviste de specialitate, apoi le traducea, separat, în
limba română. „În timpul liceului se ocupa numai de muzică. Își pierdea
nopțile scriind. Dimineața se trezea foarte greu să meargă la școală”
își amintește mătușa lui. Unele dintre caiete au ajuns în mâna unor mari
muzicieni autohtoni precum Radu Maltopol, Cristian Colan sau Johnny
Răducanu, fiind singura sursă posibilă de informare în domeniul jazzului
la acea vreme. Mare iubitor al jazzului, membru fondator al
„Federației europene de jazz”, Chiriac va copia discuri întregi pe benzi
și le va aranja în arhiva Radiodifuziunii. „Toată bandoteca radio este
scrisă și pusă de mâna lui Cornel Chiriac”, avea să spună mai târziu
Aurel Gherghel. A debutat la Radio în 1963, cu emisiunea „Jazz de ieri
și de azi”, devenită ulterior „Jazz magazin”. Muzica rock și „Metronom”
Într-o
noapte din 1967 a reușit să asculte toată discografia Beatles apărută
până atunci, adusă în țară de Camil Petrescu jr. Acesta din urmă își
reamintește: „Am venit a doua zi dimineață și dormea pe mașina de scris
[...]; a ridicat capul și a spus: «Domnule, sunt senzaționali!» și a
adormit la loc”. Descoperind gustul pentru rock, începând din 10
iulie 1967 Cornel Chiriac a realizat la Radio România cea mai populară
emisiune de muzică de atunci, intitulată „Metronom”. În colaborare cu
Geo Limbășanu, prezenta ascultătorilor informații la zi din sfera
genurilor pop, rock sau jazz. Au fost difuzate melodii ale unor formații
ori interpreți precum Beatles, Cream, Jimi Hendrix, Bob Dylan sau Joan
Baez. Uneori se întâmpla ca anumite albume să fie prezentate publicului
la doar două-trei zile de la apariția lor în Statele Unite.
La
scurtă vreme după invazia Cehoslovaciei (21 august 1968) a difuzat pe
post o baladă a lui Mircea Florian (în care se povestea cum cinci lupi
mici și unul mai mare au atacat o stână) iar mai târziu melodia „Back in
the USSR” a formației Beatles. Ca urmare, emisiunea „Metronom” a fost
desființată în 1969.
„Cerbul de Aur”
Ca
producător, a sprijinit în special formațiile Phoenix (Timișoara) și
Sideral (București). A realizat importante înregistrări cu primii în
studioul Radio (1968-1969) și i-a promovat în diferite ocazii. În 1969 a
întreprins demersuri pentru a-i aduce la Festivalul de la Brașov,
reușind să îi includă în program. Ca o coincidență, Cliff Richard urma
să susțină și el un concert, fiind cel care în urmă cu opt ani jucase în
„Tinerii”, film care a stat la baza multor formații rock românești.
Între timp, membrii Phoenix fuseseră cazați la Hotelul Nord din
București pentru a fi vizionați de cenzură. În timpul desfășurării
festivalului, Chiriac s-a întors de la Brașov cu vestea proastă a
anulării concertului, dar s-a reîntors în speranța rezolvării problemei
in extremis. Nereușind să convingă organizatorii, ca protest, s-a închis
în camera sa de hotel și a dat foc la draperii. Personalul hotelului și
pompierii au spart ușa pentru a stinge incendiul, iar Cornel Chiriac a
dispărut în învălmășeală, având la el doar benzile cu melodiile Phoenix.
Cornel Chiriac în studioul REL
Peste
câteva zile a reușit să treacă granița în Austria cu ajutorul unei
invitații falsificate (primită în timpul festivalului brașovean și având
drept destinație inițială Polonia). A fost cazat într-un lagăr de
refugiați, unde a fost descoperit de Noël Bernard, director al
departamentului românesc al postului Radio Europa Liberă. După ce a
rezolvat problema actelor, Cornel Chiriac și-a continuat activitatea la
München, secția în limba română a postului de radio amintit, începând cu
data de 2 iunie 1969. A reluat „Metronom”-ul, „Jazz magazin” și a
inaugurat o a treia emisiune, „Jazz a la quarte”. Mai târziu, avea să
mai modereze încă patru emisiuni de rock, pe lângă programele amintite
(325 de minute săptămânal). La început, Chiriac și-a vărsat la microfon
năduful împotriva celor care în România nu-l lăsaseră să-și facă treaba
în Radio. Ioana Măgură Bernard își amintește: „S-a întâmplat de multe
ori ca, în urma unor acte necugetate, Cornel să aibă asemenea probleme
cu autoritățile germane și cu conducerea americană a Europei Libere,
încât să fie pe punctul de a fi dat afară din Germania și din radio”. În
cele din urmă, potrivit lui Noel Bernard, „și-a dat seama că nu
politica, ci muzica era menirea lui”. A avut, până la moartea sa, o
activitate bogată în domeniul muzicii, realizând printre altele și o
traducere în limba română a operei-rock „Jesus Christ Superstar” (Andrew
Lloyd Webber/Tim Rice).
„O incredibilă putere de muncă, cultura muzicală, gustul infailibil,
deschiderea spirituală spre orice experiment viabil, cunoașterea
subtilităților limbii engleze literare din care traducea sute de texte
ale pieselor de rock și rock progresiv, misiunea firesc asumată de a
face cultură la radio, dar nu cu ifose, ci cu o naturalețe, cu o pasiune
și o căldură a comunicativității ce au rămas de neuitat sunt calități
ce i-au adus o imensă popularitate în România, în multe țări europene.
Culmea - tineri italieni, olandezi, suedezi, ruși, bulgari îi ascultau
emisiunile, deși nu întelegeau ce spune. Intonația, pronunția impecabilă
a numelor, firescul vorbirii, îi cucereau pe toți. La Clubul
„Prometeus” am aflat că „Metronomul” era ascultat până și la Irkuțk
(Siberia).”
La 4 martie 1975, în apropierea miezului nopții,
Cornel Chiriac este înjunghiat lângă mașina sa, într-o parcare din
München. O oră mai târziu este găsit de o studentă care se întorcea
acasă.
Primul suspect arestat a fost Mario Gropp, un tânăr de 17 ani, ultima
persoană văzută alături de Chiriac în acea seară. Pe măsură ce ancheta a
avansat, Gropp a fost găsit vinovat și condamnat la 8 ani de
închisoare. În țară s-a vorbit despre un asasinat politic, dus la
îndeplinire de către Securitate. Chiar și după moartea lui aceasta a
lansat diferite zvonuri: că ar fi fost antisemit ori homosexual,
colaborator al Securității. Împrejurările morții sale nu au fost
niciodată elucidate. Corpul lui Conel Chiriac a fost incinerat la
München iar mama lui a adus cenușa în țară. Este îngropat în cimitirul
Reînvierea din București.
Dispariția sa a fost primită cu
amărăciune la București, după cum își amintesc jurnaliștii. Alexandru
Sipa a organizat o serată la Clubul de jazz din Brașov, in memoriam. La
București, formația Phoenix era în studioul „Electrecordului”,
înregistrând albumul „Cantafabule”. „Vestea asasinării lui Cornel
Chiriac, bunul prieten comun, ne-a găsit în studioul Tomis; am plâns
toți ca niște copii...” declara Octavian Ursulescu într-un interviu.
La 24 februarie 1995, la Ploiești, a fost inaugurat Clubul de Jazz "Cornel Chiriac".
Mai multe informatii puteti gasi si asculta si pe siteurile de mai
jos, chiar si un documentar realizat si difuzat de TVR Cultural.