Octave pe numele său real Octavian Teodorescu (născut 29 Ianuarie, 1963) este un muzician, compozitor, orchestrator, cantautor, producător muzical, interpret, multi-instrumentist (chitări, clape, instrumente programabile) din București, România. Pionier al muzicii electronice și utilizării computerelor și sintetizatoarelor în muzică în România, susținător al Mișcării Rock Românești, promotor timpuriu al fenomenului Internet Multimedia și implicațiile acestora ca suport mediatic pentru muzică. Muzica lui poate fi identificată ca o sinteză complexă de Electronic Symphonic Rock cu accente Science Fiction.
Primul succes consacrat este albumul "Secretul Piramidelor" lansat în 1992 ce face parte dintr-o trilogie ce mai include "La Porțile Iubirii" publicat în 1993 și "Dulce Libertate" apărut în 1994. Întreaga lucrare (102 minute) apare integral pe un dublu CD (primul de acest gen din România) lansat în 1995. În 1996 urmează "I Se Spunea Visătorul", un album conceput (ca noutate la vremea respectivă) integral cu ajutorul computerelor și sintetizatoarelor. A fost primul artist român care a lansat un CD-ROM Multimedia parte a unui proiect internet numit Free Music Online în 1999.
Începuturi, Influențe, Primul contact cu Rock-ul
Este atras încă din copilărie de toate genurile de instrumente și muzică în general. Deși părinții lui observă asta nu îl orientează în acest sens. La vârsta de 16 ani vede primul concert rock din viața sa: Suzi Quatro 1979 Live în București. Impactul este foarte puternic iar genul acesta de manifestare artistică - Rock - îi va marca adolescentului de atunci devenirea artistică ulterioară.
Efectul este mult amplificat un an mai târziu când vizionează "Ultimul Vals", filmul lui Martin Scorsese. Filmul, prezentat ca un concert de adio al trupei "The Band" este perceput de el ca un omagiu adus unei întregi generații ce a dus cuvântul Rock la apogeu în anii "70. Atmosfera filmului și în special cuvintele chitaristului formației Robbie Robertson rezonează profund în conștiința viitorului Octave.
In multe dintre relatările sale biografice este punctat des acest moment în care înțelesese că Rock înseamnă mai mult decât muzică. Începe să îl perceapă „ca pe un mod de a fi, de a gândi, de a te prezenta în societate, ca pe o optică existențială, o filozofie" care nu corespundea nici pe departe cu ceea ce învața el la școală pe atunci în anii izolării culturale comuniste. Din acel moment, toate energiile încep să se canalizeze într-un singur țel: ROCK!
1980
În 1982 este luat în armată unde își ia cu el chitara. Șabloanele impuse de regimul militar și lipsa de libertate l-au întărâtat și mai mult visând la ziua când se va întoarce acasă și își va intemeia o formație. Această zi a venit în Iunie "83. După aceasta a fost student la Facultatea de Instalații pentru Construcții pe care o abandonează după doi ani luând decizia de a deveni muzician profesionist.
În Noiembrie 1985 își întemeiază primul grup și cântă doar în cluburi mici Soft Rock cu influențe ale unor formații precum Eagles și Dire Straits. După o scurtă perioadă grupul se destramă și de acum încolo artistul activează sub numele de Octave.
1990
După revoluția din Decembrie 1989 se dedică în exclusivitate muzicii instrumentale, ideea sa majoră fiind compunerea unei opere Rock: Trilogia Octave. În Iunie 1992 este semnat primul contract cu Casa De Discuri Electrecord pentru prima parte a trilogiei. La 27 August același an apare pe piață albumul "Secretul Piramidelor". Succesul surprinde opinia publică și critica de specialitate fiind vorba de o muzică instrumentală care urcă în topuri cot la cot cu alte formate muzicale mult mai comerciale.[36] Într-o asemenea măsură încât Casa de Discuri decide să îi dea lui Octave mână liberă în ceea ce privește producția muzicală pentru tot restul trilogiei.
Astfel la 3 Decembrie 1993 urmează lansarea celei de-a doua părți a trilogiei: LP-ul "La Porțile Iubirii" care este precedat de un extras pe single "Mai e de urcat o treaptă".
Ultima parte a trilogiei, albumul "Dulce Libertate" apare la data de 15 Septembrie 1994. Toate cele trei părți sunt reunite pe un dublu CD numit Octave și lansat la data de 24 Martie 1995.La conferința de presă prilejuită de lansarea dulbului CD, Octave prezintă public ca demo un material de pe viitorul album și declară că vrea să facă o schimbare.
După o pauză de 2 ani (utilizați pentru cercetări în domeniul computerelor și internetului)lansează pe suport CD albumul "I Se Spunea Visătorul" la data de 20 Noiembrie 1996 sub logo-ul "Only Computers And Synthesizers".
2000
Încă din 1997 este printre primii artiști români care își declară intențiile de a intra pe internet. Datorită limitărilor tehnice, la acea vreme paginile de web conțineau predominant informație în format text și imagine. Însă intuiția îl face să creadă cu înverșunare că acest mediu va fi viitorul și în ceea ce privește distribuția muzicii în format digital. Formate gen MP3, MPEG erau noutăți la acea vreme. Se decide să se pregătească pentru un nou pas curajos. Așa se naște ideea proiectului "Free Music Online" care se finalizează în 1999.
Pe 15 Aprilie 1999 lansează CD-ROM-ul "www.octave.ro Free Music Online" care include întreaga sa carieră în format multimedia : materialul muzical de pe albumele sale în MP3, videoclipuri în MPEG, fotografii, texte în cinci variante lingvistice (română, engleză, franceză, italiană, germană) reprezentând între altele date biografice și poveștile albumelor, selecții scanate din presă și scrisorile fanilor. CD-ROM-ul punctează mutarea totală în Multimedia. De acum înainte Octave nu va mai fi de găsit decât pe Internet.
CD-ROM-ul este unul hibrid. Sunt prezentate ca bonus două piese extrase de pe un album în curs de apariție numit "Singurul" care nu a fost publicat însă niciodată.
Datorită receptivității scăzute a publicului la acea dată vizavi de Internet, întregul proiect eșuează și rămâne nerealizat însă privind retrospectiv a fost un pas important pentru cei care au utilizat din plin această nouă formă de comunicare mai târziu. Proiectul lui a fost o ușă deschisă către viitor.
CD-ROM-ul conține un text scris de Octave numit "Pledoarie Multimedia" care dovedește acum privind retrospectiv spiritul novator al ideilor acestui proiect. Un extras din acest text:
“Este un domeniu nou care acum se naște și a cărui formă finală o vom putea defini destul de clar în următorii ani. Spre a întelege mai sugestiv fenomenul Multimedia să extrapolăm puțin lucrurile în domeniul artistic. Imaginați-vă spre exemplu că nu veți mai putea într-un viitor destul de apropiat să ascultați muzică fără să vedeți niște imagini și fără să citiți un text, toate cele trei având ca punct de pornire un concept comun și fiind într-o strânsă interdependență. Este ca și cum ai fi in același timp muzician, pictor și poet, un fel de Leonardo Da Vinci.”
Albume de studio:
1992 - Secretul Piramidelor (27 August) LP Vinyl Casa de discuri Electrecord ST-EDE 04168
1993 - La Porțile Iubirii (3 Decembrie) LP Vinyl Casa de discuri Electrecord EDE 04287
1994 - Dulce Libertate (15 Septembrie) LP Vinyl Casa de discuri Electrecord EDE 04324
1995 - Trilogia Octave (24 Martie) 2CD Casa de discuri Electrecord ELCD 153
1996 - I Se Spunea Visătorul (20 Noiembrie) Casa de discuri Electrecord EDC 200
1999 - Singurul (nefinalizat - 2 piese prezente pe CD-ROM-ul hibrid) Casa de discuri Electrecord CD-ROM-OCT
Single-uri
1993 - Mai E De Urcat O Treaptă (16 Septembrie) Vinyl Casa de discuri Electrecord EDC 10803 (extras de pe LP-ul: La Porțile Iubirii)
CD-ROM-uri
1999 - www.octave.ro Free Music Online (15 Aprilie) Casa de discuri Electrecord CD-ROM-OCT
Considerații despre orientarea artistică
Cristian Botez definea în anul 1991 în ziarul Momentul muzica lui Octave astfel: "un sound teribil și un rock de avangardă, situat la interferența stilurilor hard, new wave, progressive, heavy și symphonic-rock. Cu un sunet compact de largă acoperire, în același timp cu pasaje cantabile, ușor de reținut".
Florin Filimon de la Fan Radio București spunea despre piesa Ochii Planetei de pe albumul Secretul Piramidelor în anul 1992: “Este o piesă ce iese cu dezinvoltură din tiparele clasice cu care urechile noastre sunt obișnuite, anunțând o lărgire mult așteptată a orizonturilor creației muzicale românești și nu numai. Ești purtat de la muzica simfonică la acea metalizată, rezultanta fiind o melodie cosmică, creatoare a imaginii infinitului”.
Ciprian Tănăsescu menționa într-o recenzie din 1992 a discului Secretul Piramidelor din revista Săptămâna referitor la aceeași piesă Ochii Planetei: "Sonoritățile oarecum exotice ale piesei ne pregătesc pentru ce va urma. Alternând riff-urile de chitară cu linii melodice instrumentale suprapuse cu o vizibilă (ori poate ar trebui sa spun audibilă) tendință spre grandios." Același autor făcea referință la sound-ul Octave într-un alt articol din aceeași revistă definindu-l ca pe o “adaptare a fluidității melodice a rock-ului din începuturile anilor "70 la sonoritățile moderne ale anilor "80 rezultanta ducând la apariția unui gen de muzică rock care se evidențiază în rock-ul autohton precum o perlă naturală între cele de cultură”.
Într-o mențiune a lansării discului Secretul Piramidelor din 1992 stilul lui Octave era definit astfel: "Un sound original și o îmbinare de stiluri converg către un rock al viitorului, care împletește inspirat muzica electronică cu cea clasică." Despre piesa Ochii Planetei se afirmă în același articol: "Prima piesă de pe fața A a L.P.-ului intitulată "Ochii Planetei", cumulează toate componentele unui vis frumos, înregistrând dese și uimitoare schimbări de tempo-uri și de stiluri, pendulând între orchestrația simfonică și caldura metalică a hard-rock-ului".
Florian Pittiș afirma la lansarea discului La Porțile Iubirii în 1993: "Octave crează uneori senzația că urmarește să creioneze o muzică a visului, o muzică ce poate fi luată drept drog, o muzică care cheamă imaginea."
Corneliu Băran descria în articolul "Cu Moțu și Octave" din ziarul Azi materialul muzical al discului Dulce Libertate din 1994 la modul următor: "LP-ul conține șase piese muzicale "grele", de anvergură și-am spune noi - de o tonalitate expresivă și ca melos - de rafinament instrumental excepțional".
Fiecare album Octave are o poveste. Pe coperțile discurilor și booklet-urile CD-urilor există o poveste rezumat concepută din numele pieselor și idei filozofice semnată de Octavian Teodorescu. Cătălin Andrei făcea referință în 1995 la conceptul filozofic ce stă în spatele muzicii lui Octave într-un articol din ziarul Ziua prilejuit de lansarea dublului compact disc ce include toată trilogia: "Albumele Octave - o îmbinare între filozofie, muzică și science-fiction. Pentru a-l înțelege pe Octav, trebuie să accepți integrarea în conceptul său filozofic, pentru că fiecare album are propria sa poveste. Pentru că piesele sale sunt pline de capcane seducătoare, care te pot ameți atât de mult încât să devii pe veci octavoman."
Ema Ofițeru vorbea într-un articol în ziarul Cotidianul din 1999 despre "nota specială" a muzicii artistului ca fiind percepută drept "una foarte prezentă și originală".
Mihaela Dordea definea pe Octave într-un interviu luat artistului în anul 1999 ca pe un compozitor cu o "gândire vizionară", cu un melos "venit din alte lumi" ce transmite un "mesaj clar pacifist".
Daniela Caraman Fotea rezuma deasemenea în dicționarul "Rock Pop Folk Remix" din 2003 mesajul muzicii lui Octave la cuvintele: "pace, armonie, purificare spirituală" pe fondul unei "tematici generoase".
Surse:
http://www.facebook.com/www.octave.ro/info
http://en.wikipedia.org/wiki/Octave_Octavian_Teodorescu
http://www.rockfm.ro/stiri/2565/Astazi-se-implinesc-20-de-ani-de-la-aparitia-albumului-Octave---Secretul-Piramidelor-.html
|
