Pentru cei in cautare de divertisment, karaoke se incadreaza exact in categoria respectiva alaturi de alte activitati precum biliardul, bowlingul si dansul. Cu toate acestea, conceptul a inceput sa capete popularitate in America de abia la inceputul acestui secol.
Situatia a fost oarecum similara in Japonia, unde primul aparat de karaoke a fost introdus in 1974. Daca japonezii au agreat prin traditie ideea de a intretine oaspetii prin interpretarea unor melodii, notiunea de a folosi pentru asta un tonomat, care reda doar fondul instrumental si nu o trupa care canta live era putin ciudata. Fara a mai mentiona ca pretul pentru un singur cantec era echivalentul a doua mese, putin cam scump pentru marea majoritate.
Inventarea karaoke
Insasi ideea in sine s-a nascut in circumstante neobisnuite. Inventatorul japonez Daisuke Inoue, lucra ca si muzician de acompaniament cand un client i-a cerut sa il insoteasca intr-o vizita pe care acesta urma sa o faca unor parteneri de afaceri. "Daisuke, interpretarea ta este singura care mi se potriveste! Tu imi cunosti vocea si stii sa o pui in valoare." i-a spus clientul.
Din pacate Daisuke nu l-a putut insoti pe acesta in calatoria cu pricina, asa ca a gasit o alternativa si i-a furnizat clientului o inregistrare facuta la comanda cu acompaniamentul sau peste care acesta sa poata canta. In mod evident, solutia lui Daisuke a avut succes intrucat la intoarcere clientul i-a mai cerut casete. Acesta a fost momentul sau de inspiratie. La scurt timp dupa, a decis sa construiasca un echipament dotat cu microfon, difuzor si amplificator care sa redea un fond muzical pe care oamenii sa il poata folosi ca acompaniament atunci cand canta.
Aparatul de karaoke
Inoue, impreuna cu prietenii lui experimentati in ale tehnologiei, au asamblat initial 11 dispozitive "8 Juke", asa cum fusesera initial denumite, inchiriindu-le mai apoi unor localuri mici din proximitatea orasului Kobe pentru a vedea cum sunt primite de clientela cluburilor. Dupa cum a fost precizat anterior, sistemele erau privite in general ca alternativa noua la o trupa live si suscitau interesul oamenilor de afaceri prosperi si cu dare de mana.
Toate astea s-au schimbat in momentul in care doi patroni de cluburi din zona au cumparat aparatele pentru locatii care se deschideau in proximitate/vecinatate. Cererea a crescut vazand cu ochii, inventatorii primind comenzi chiar si din Tokyo. Unele localuri au dedicat suprafete considerabile din incinta unitatii pentru ca clientii/utilizatorii sa poata inchiria cabine/separeuri pentru cantat. Numite "loje de karaoke", aceste localuri puneau la dispozitie clientilor mai multe incaperi precum si pe cea principala - barul de karaoke.
Moda se extinde in intreaga Asie
In anii "90 karaoke, termen care in japoneza inseamna orchestra fara voce, avea sa devina o moda in plina dezvoltare care strabatea toata Asia. La aceasta ora existau deja o serie de inovatii precum tehnologie sonora imbunatatia si playere video care permiteau utilizatorilor o experienta mai deplina cu elemente vizuale/ilustrative si versuri afisate pe ecran - toate astea in confortul propriei locuinte.
Cat despre Inoue, acesta nu a scos un profit atat de frumos precum s-ar fi asteptat unii datorita "pacatului" savarsit de a nu se deranja sa isi patenteze inventia. In mod evident asta l-a facut vulnerabil in fata rivalilor care aveau sa ii copieze ideea ceea ce a scazut potentialul profit al companiei. In consecinta de cauza productia "8 Juke" a fost sistata complet la ora la care CD-Playerele debutau. Asta in pofida faptului ca firma produsese deja 25 000 de unitati.
Cu toate acestea cei care presupun ca acesta are remuscari in privinta deciziei se inseala amarnic. Intr-un interviu publicat in "Topic Magazine" si republicat in "The Appendix", un jurnal online de "istorie narata a inventicii", Inoue a argumentat ca protectia pe care patentarea ar fi oferit-o ar fi constituit o piedica in evolutia tehnologiei.
Iara extrasul: "Cand am realizat primele dispozitive Juke 8, un cumnat mi-a sugerat sa patentez inventia. Insa la ora respectiva nu m-am gandit ca o sa iasa ceva din chestia asta. Speram ca localurile din proximitatea orasului Kobe o sa foloseasca inventia mea astfel incat sa duc o viata confortabila si sa am totodata tangenta cu muzica. Majoritatea nu ma cred cand spun asta insa nu cred ca acest concept de karaoke s-ar fi dezvoltat asa daca primul dispozitiv ar fi fost patentat. Si in afara de asta nu l-am construit de la."
Cu toate acestea Inoue a inceput sa fie recunoscut in mod just drept "parintele" karaoke/tonomatului dupa ce povestea a fost difuzata la televiziunea din Singapore. In 1999 editia asiatica a Time Magazine i-a publicat schita biografica incluzandu-l in lista "celor mai influenti asiatici ai secolului".
A continuat cu inventarea unui dispozitiv de anihilat gandacii de bucatarie. Acesta locuieste in momentul de fata pe un munte din Kobe, Japonia cu sotia, fiica sa, cei 3 nepoti si 8 caini.